 |
Date
importante:
| 1191 |
Prima
mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un
document eclezastic pastrat la Vatican |
| 1292 |
Este mentionat primul
spital de pe actualul teritoriu al Romaniei |
| 1366 |
Se
incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie.
Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt. |
| 1376 |
Numarul
breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de
meserii. |
| 1380 |
Este atestata prima
scoala din oras. |
| 1462 |
La
Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania |
| 1494 |
Este mentionata prima
farmacie, cea mai veche din Romania |
|
| |
| 1551 |
Konrad Hass proiecteaza
la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte. |
| 1557 |
Este
atestata documentar prima librarie. |
| 1671 |
Valentin Frank von Frankenstein
mentioneaza descoperirea gazului metan de niste
locuitori din Bazna. |
| 1692 |
Sibiul devine timp de
un secol capitala Transilvaniei. |
|
| 1769 |
In casa Moringer din
Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima
sala de reprentatii teatrale.
Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia
de Comisar Imperial. |
| 1778 |
Martin
Hochmeister deschide prima librarie din oras si
in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral
din Ardeal: 'Theatral Wochenblatt' |
| 1782 |
Franz Joseph Muller
descopera in atelierul sau din strada Fleischer
nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur.
|
| 1783 |
Apare primul manual
scolar in limba romana |
| 1787 |
Prima
biserica ortodoxa se inaugureaza |
| 1788 |
Martin Hochmeister deschide
un teatru in Turnul Gros. |
| 1789 |
Ioan
Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti:
'Foaia romaneasca pentru econom'. |
| 1797 |
Samuel von Hahnemann
infiinteaza primul laborator de homeopatie |
|
| 1817 |
La
25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile.
Este primul muzeu din Romania. |
| 1818 |
Se infiinteaza prima
Societate Muzicala |
| 1820 |
Strazile
sunt luminate noaptea. |
| 1822 |
Michael Bielz infiinteaza
prima litografie din Ardeal. |
| 1846 |
JJohann
Strauss si Franz Listz concerteaza in oras. |
| 1849 |
Este infiintata Societatea
Transilvaneana pentru Stiintele Naturii |
| 1850 |
Andrei
Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca. |
| 1853 |
Apare 'Telegraful Roman'.
Astazi este cel mai vechi ziar din Romania cu aparitie
neintrerupta |
| 1861 |
Se
infiinteaza societatea culturala ASTRA. |
| 1884 |
Ziarul Tribuna apare
avand in frunte pe Ioan Slavici. |
| 1885 |
Prima
linie telgrafica din oras. |
| 1895 |
ASTRA publica prima
Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din Europa)
Se deschide Muzeul de Stiinte Naturale |
|
| 1904 |
Sibiul
devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat
cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care
introduce tramvaiul electric. |
| 1905 |
Are loc inaugurarea
noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii
in parcul orasului. |
| 1906 |
Se
sfinteste Catedrala Ortodoxa din Sibiu |
| 1914 |
Orga Catedralei luterane
este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele
mai mari din aceasta parte a Europei. |
| 1919 |
Orasul
isi schimba denumirea oficiala in Sibiu. |
| 1925 |
In oras se prezinta
primele radiouri. |
| 1934 |
La
Sibiu apar 36 de reviste si ziare de limba germana
si 24 romanesti. |
|
|
|
|
In proximitatea Sibiului, la
Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare
romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate
în literatura de specialitate Donariumul
de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego
Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius
am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii
romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de
catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit
epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând
vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor
pâna în zilele noastre.
Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene
dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin
al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor
din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la
Sibiu.
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma
colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute
pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna
în anul 1876).
In 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor
în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat,
iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu
cele sapte scaune
Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în
anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul
obtine calitatea de civitas, într-un document din
1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma
Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea
se formeaza institutia numita Universitatea saseasca,
aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor
sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite
al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost
subordonate ulterior si sate românesti asa numite
scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler)
Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o
dezvoltare economica continua, marcata de activitatea
breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza
19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau
bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si
mesteri care activau în Tara Româneasca sau
în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat,
în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând
29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o
perioada în care deja crescuse considerabil rolul
manufacturilor.
Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de
la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241
cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar
100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul
asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al
IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare
pentru intreaga crestinatate.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács
în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si
întemeierea principatului Transilvaniei au plasat
comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în
fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa
practice o politica duplicitara, când cea fireasca
filohabsburgica, având în vedere afinitatile
etnice si culturale, când prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori,
de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi
pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere
din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând
în corpore la confesiunea luterana pe care, în
marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent.
Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul
celui urmator au fost marcate de conflictele militare
care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale
din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la
evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul,
la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat,
de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din
sudul orasului.
Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci
la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania
devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic.
Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul
care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.
In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti,
landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf.
Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta
populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind
spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual
al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În
cadrul luptei de eliberare nationala a românilor,
la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul
- proclamatie catre români citit la Blaj, si tot
la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent
român sub presedintia episcopului Andrei Saguna.
În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta
Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire
a natiunii române si a confesiunilor sale.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert
al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica
si sociala fara precedent în Sibiu.
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in
pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar
iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce
tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in
1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care
se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de
izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi
mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie
1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920
erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44
643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919,
iar strazile primesc denumiri romanesti.
In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea
sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost
deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul
vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi
nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste
continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute
de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara,
care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste. |
|
