home sibiu 2007
.
ENGLISH
DEUTSCH
Sibiu 2007 . calendarul 2007 . Operatori culturali . Orasul Sibiu . Comunicare
.
.
.
.
.
sibiu 2007
sibiu
DESPRE SIBIU
ISTORIA ORASULUI

Home - Despre Sibiu : ISTORIA ORASULUI

.
Date importante:
1191 Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un document eclezastic pastrat la Vatican
1292 Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei
1366 Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt.
1376 Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii.
1380 Este atestata prima scoala din oras.
1462 La Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania
1494 Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din Romania
 
1551 Konrad Hass proiecteaza la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte.
1557 Este atestata documentar prima librarie.
1671 Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna.
1692 Sibiul devine timp de un secol capitala Transilvaniei.
1769 In casa Moringer din Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima sala de reprentatii teatrale.

Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia de Comisar Imperial.

1778 Martin Hochmeister deschide prima librarie din oras si in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral din Ardeal: 'Theatral Wochenblatt'
1782 Franz Joseph Muller descopera in atelierul sau din strada Fleischer nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur.
1783 Apare primul manual scolar in limba romana
1787 Prima biserica ortodoxa se inaugureaza
1788 Martin Hochmeister deschide un teatru in Turnul Gros.
1789 Ioan Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti: 'Foaia romaneasca pentru econom'.
1797 Samuel von Hahnemann infiinteaza primul laborator de homeopatie
1817 La 25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile. Este primul muzeu din Romania.
1818 Se infiinteaza prima Societate Muzicala
1820 Strazile sunt luminate noaptea.
1822 Michael Bielz infiinteaza prima litografie din Ardeal.
1846 JJohann Strauss si Franz Listz concerteaza in oras.
1849 Este infiintata Societatea Transilvaneana pentru Stiintele Naturii
1850 Andrei Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca.
1853 Apare 'Telegraful Roman'. Astazi este cel mai vechi ziar din Romania cu aparitie neintrerupta
1861 Se infiinteaza societatea culturala ASTRA.
1884 Ziarul Tribuna apare avand in frunte pe Ioan Slavici.
1885 Prima linie telgrafica din oras.
1895 ASTRA publica prima Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din Europa)
Se deschide Muzeul de Stiinte Naturale
1904 Sibiul devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric.
1905 Are loc inaugurarea noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii in parcul orasului.
1906 Se sfinteste Catedrala Ortodoxa din Sibiu
1914 Orga Catedralei luterane este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele mai mari din aceasta parte a Europei.
1919 Orasul isi schimba denumirea oficiala in Sibiu.
1925 In oras se prezinta primele radiouri.
1934 La Sibiu apar 36 de reviste si ziare de limba germana si 24 romanesti.
 
.

In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor pâna în zilele noastre.
Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876).
In 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune
Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler)
Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând în corpore la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent.
Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.
In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.
In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.
print
parteneri
HOME : SITEMAP : CONTACT
Design by MB Solutions © 2005 - 2007, All Rights Reserved